vineri, 3 noiembrie 2017

Când ne ia administrația în serios? Craiovenii sunt tratați cu dispreț

Îmi pare rău că trebuie să revin la tema necesității rezolvării problemei gunoiului din Craiova. Lucrurile nu merg deloc în direcția cea bună. De prea mult timp discutăm inutil despre necesitatea relocării depozitului ecologic de la marginea Craiovei într-o zonă potrivită, departe de plămânii cetățenilor. Dar tot inutil discutăm despre containere îngropate și colectare selectivă după atâte licitații anulate sau amânate. Iată de ce este nevoie să trecem rapid la colectarea selectivă și la impunerea unei soluții pentru depozitul ecologic. Ar vrea craiovenii să fie disciplinați și să dea o mână de ajutor administrației, însă iată care este realitatea:

Un exemplu de ,,cum nu se face,, in cartierul 1 Mai din Craiova

marți, 24 octombrie 2017

Turkish cuisine și Belle Epoque la Casa Zamfirescu

Casa Zamfirescu din Craiova este o filă din istoria unui oraș care a strălucit în Belle Epoque, întregind istoria locală prin rafinamentul pe care primul său proprietar, Ion Zamfirescu, l-a dovedit când a comandat constructorului să ridice o adevărată operă de arhitectură urbană. Și încă un amănunt care a marcat această minunată casă craioveană: Zamfirescu a fost protectorul lui Constantin Brâncuși, artist al cărui nume oricine vine în restaurantul care funcționează în acest loc te întâmpină chiar de la intrare, pe o inscripție. Am petrecut încă o seară frumoasă în Restaurantul Marmara, alături de bloggerii craioveni, care ne-am reunit la blogmeet 68. Bucătărie turcească, prieteni amuzanți și gazde perfecte - ceva de repetat, nu-i așa?


Rafinamentul și calitatea restaurării m-au făcut să aleg Casa Zamfirescu pentru câteva filmări, inclusiv pentru înregistrarea unui spot video: 


Am revenit în Casa Zamfirescu ușor amuzat, dat fiind jocul de cuvinte: Zamfirescu, Firescu, Firică... Dl Alexandru Firescu a fost unul dintre proprietarii imobilului și păstrez în memorie desele dialoguri și întâlniri culturale cu un om care a slujit istoria Craiovei cum puțini au făcut-o. Inspirat a fost și Crețu', prietenul nostru Damian Irimescu, când ne-a invitat să facem aici întâlnirea bloggerilor.


Ce am savurat? Bucătărie turcească, o seară de cu decor Belle Epoque și aromă de Turkish Cuisine. Iată meniul (merită să-l încerce și cine nu e gurmand!): 
  • Adana Kebab
  • Aripoare de Pui
  • Frigărui de Vită
  • Cotlet de Miel
  • Bulgur (Orez)
  • Humus
  • Haidari Ezme
  • Salată de Vinete
  • Tirank (pâine lungă)



luni, 16 octombrie 2017

Ceea ce nu am vrea să vedem. Și nici nu dispare dacă nu vrem să vedem!

A fi gospodar înseamnă să dovedești asta în orice moment, indiferent de circumstanțe, sub toate aspectele. Așa și gospodarii așezărilor noastre, fie acestea sate așezate în locuri greu accesibile, fie metropole. Ce credeți despre ,,gospodarii,, Craiovei? Nu doar despre cei de astăzi, ci de-a lungul anilor. Dar despre educația și responsabilitatea craiovenilor. Priviți realitatea AICI într-o filmare realizată de grupul civic ,,Craiova Las Vegasul României,,.
Vă provoc să dăm un răspuns sincer, fără echivoc, apoi să spunem ce este de făcut pentru a avea un mediu curat în Craiova și în jurul orașului.




Nu întoarceți privirea și vă iluzionați că gunoiul nu există. Nu dați cu pietre în cei care vă arată realitatea. Mai bine întrebați administrația de ce nu își face treaba și când va trece la treabă. Suntem responsabili sau... așa și așa?

joi, 7 septembrie 2017

Când lucrurile se fac așa cum se cuVin devii fan brânză, fan Budureasca

Vinurile de la Budureasca merită să fie degustate în mai multe anotimpuri, în funcție de producție, soi sau culoare. Plus alte criterii pe care le poți invoca doar pentru o reîntâlnire cu acest producător român de vinuri excelente. Și când degustarea are loc într-un spațiu aparte cum este restaurantul Marmara din Craiova, cu brânzeturi Delaco alături este un motiv să scrii despre asta. Cred că nu mai trebuie să amintesc și prezența bloggerilor craioveni, coborâți la propriu și la figurat din blogosferă, deoarece ei au devenit un brand prin proiectul Brânzeturi cum se cuVin. Las imaginile să vorbească de la sine și mulțumesc Kinga Dinnies și Daniel Botea pentru poze.

Asocierile culinare de la degustare:
·  Sauvignon Blanc sec – Mozzarella, busuioc
·  Fume sec –Emmentaler, struguri albi
·  Rose sec – Brie au bleu, crackers
Shiraz sec – Danish blue, nuci Pecan




M-am bucurat de un nou eveniment organizat în tandem de Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro . Ei fac lucrurile așa cum se cuVin. :)Nu intru în detalii sau concursuri, însă nu ratați degustările Budureasca pentru că așa alegeți vinul potrivit pentru diverse ocazii. Un vin bun, inconfundabil, aromat și prietenos.


luni, 28 august 2017

Craiova captivă. Cifrele care risipesc minciunile oficialităților

Unde este Craiova în clasamentul "orașelor magnetice" din România? Exact unde au dus-o politicieni incompetenți și corupți care au parazitat administrația locală. Tragem linia și vedem realitatea surprinsă în studiul realizat de Banca Mondială. Previziunile nu lasă loc de optimism. Indicele de magnetism nu se va modifica pozitiv în privința Craiovei din cauza tentaculelor care sufocă orice posibilitate de dezvoltare. Craiova este captivă unor clanuri politice și interlope, incapabilă de a se elibera singură fără intervenția instituțiilor centrale ale statului și fără implicare civică.


Citiți raportul, trageți concluziile și dați share acestor informații. Ajunge cu minciunile care au risipit speranța din Craiova... Roșie!

vineri, 25 august 2017

Berarii României: "Berea face cinste României". Și profit!

La un eveniment de promovare a industriei berii în România am aflat statistici interesante dar am întâlnit și profesioniști remarcabili, conectați la un sistem concurențial. Dar cel mai bine e să las datele prezentate în comunicat să vorbească de la sine: “Sectorul berii din România generează aproape 85.000 de locuri de muncă la nivel naţional - direct şi indirect – atât în producția berii, cât şi în sectoare conexe precum retail, HoReCa, distribuție sau agricultură.”


Întâlnirea a fost organizată la Hotel Ramada din Craiova de Asociația Berarii României; deloc întâmplător, știindu-se că în Craiova avem o fabrică de bere înființată în urmă cu mai bine de 50 de ani. “Impactul economic pozitiv al producției de bere din România se face simțit la nivelul tuturor activităților conexe, în special prin crearea de locuri de muncă. Sectorul HoReCa reprezintă o dovadă clară în acest sens nu doar din punct de vedere al numărului important de locuri de muncă datorate berii, dar și caracterului de protecție socială al acestor locuri de muncă, destinate în special tinerilor, persoanelor aflate la primul loc de muncă sau celor care se reintegrează în activitate după o perioadă de pauză. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în România, aproximativ 158.000 de persoane au un loc de muncă în industria ospitalității, 27.000 de locuri de muncă datorându-se producției locale de bere. Altfel spus, unul din cinci locuri de muncă din domeniul HoReCa este generat de sectorul berii din ţara noastră”, a declarat Julia Leferman, Director General, Asociația Berarii României.

Tot de la organizatori am aflat că din totalul de 85.000 locuri de muncă create la nivel național, aproximativ 28.000 de locuri de muncă sunt în sectorul retail, 10.000 locuri de muncă în agricultură, iar 24.500 în activități de distribuție. “Producția de bere din România, în care lucrează peste 5.400 de angajați, s-a poziționat drept un sector dinamic care generează contribuţii constante la bugetul de stat, mai precis, în anul 2016 contribuția exclusivă a membrilor Asociației Berarilor României fiind de 275 milioane de euro. Contribuția totală a sectorului berii la nivel național și local depăşeşte însă jumătate de miliard de euro, mai exact 530 milioane de euro, reprezentând taxe, impozite și contribuții sociale la bugetele de stat și locale.” Wow! Dacă ne raportăm la ceea ce se petrece în economia noastră, datele prezentate sunt impresionante: un nivel zero al evaziunii fiscale și caracterul său profund național, datorat unei producții interne care acoperă peste 97% din consum și o pondere de peste 70% a ingredientelor locale în rețetele de fabricare a berii!


Julia Leferman: “Ne place întotdeauna să spunem că berea face cinste României, o afirmație fundamentată pe un spectru larg de efecte economice pozitive. Dintre aceste efecte însă, capacitatea sectorului local al berii de a crea locuri de muncă pentru români este esențială în evaluarea rolului pozitiv pe care berea îl are chiar în viața de zi cu zi a românilor.”

Despre Asociația Berarii României



Asociația Berarii României reprezintă un veritabil simbol al sectorului berii de la noi din țară. În cei treisprezece ani de existență, Asociația Berarii României s-a impus atât la nivel local, cât şi internaţional, ca o voce comună a membrilor săi, reușind să transmită mediului de afaceri, consumatorilor și instituţiilor statului, valorile care îi guvernează deopotrivă.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN România, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES și MARTENS, alături de microberăria CLINICA DE BERE. Împreună, cei șase producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI.

Cele douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării, aparținând membrilor Asociației sunt situate în Ploieşti, Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan telimon, Timişoara, Buzău, Braşov și Galați, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca și Timișoara.”

joi, 22 iunie 2017

Cum salvăm pădurile virgine ale României? Semnează petiția!

Ziua de mâine ne va aduce doar ceea ce reușim să construim astăzi, să conservăm și să lăsm moștenire. Tu cum vezi România de mâine? Natura nu ne va îngădui să o lăsăm fără bogățiile pe care le-am primit moștenire de la alte generații spre a le da celor de după noi. Susține demersul de a proteja pădurile, semnează petiția pentru a demonstra că ne pasă de viitorul copiilor noștri.


Citește articolul:  (...) Pădurile virgine ale României, căci despre ele este vorba, sunt ultimele rămase în Europa. Mai exact spus, România are ultimele și cele mai vaste păduri virgine nedescoperite și neprotejate dintre toate țările Uniunii Europene. Adică, le avem, cam două treimi. Suntem fericiții posesori a unor mari întinderi de natură pură, însă nu știm exact unde sunt aceste păduri și nici nu ne-am obosit să le recunoaștem valoarea, adică se le protejăm. Iarăși, este cam ipocrit să te mândrești cu ceea ce ai doar teoretic. Și dacă-ar fi doar atât, dar unde... AICI

miercuri, 5 aprilie 2017

Craiova, deloc surprinzătoare

Craiova, deloc surprinzătoare. Spațiul verde dispare, înlocuit cu asfalt Teldrum, semn al "civilizației"...



Reacția mea și o explicație: Nu mă mai mir, că nu sunt surprins... Însă nu mă lasă indiferent. Cartierul nostru este din ce în ce mai aglomerat, fără locuri de parcare, cu o circulație infernală în zona spitalului și a Confecțiilor. Normal ar fi când dispare un spațiu verde Primăria să informeze despre crearea unei alte suprafețe, ca să nu mai vorbim despre autorizarea unor construcții între blocuri. Păcat de acest oraș despre care ei spun că-l iubesc dar faptele lor arată altceva.

marți, 10 ianuarie 2017

Minune! A dispărut groapa de gunoi de la Mofleni! A răsărit un munte pestilenţial

Dintr-un articol documentat şi echilibrat, în care se oferă multe informaţii necunoscute publicului larg despre problema depozitului ecologic de la Mofleni, locul de unde se răspândeşte otrava peste Craiova, aflăm cum este posibil să fii în regulă din punct de vedere al birocraţiei dar, în realitate, o gravă problemă să se perpetueaze de ani buni. De la depozitul ecologic vine o duhoare care îţi mută nasul. Unora nu le pute, ci susţin că miroase a micşunele.


O simplă plimbare prin Parcul Tineretului îşi oferă o doză de otravă. Alergi, faci efort, pedalezi şi te alegi cu o porţie de... mizerie. Unde este problema dacă firma care exploatează depozitul ecologic susţine că totul este în regulă, că are utilaje de ultima generaţie? Mirosul pestilenţial simţit chiar şi din centrul Craiovei rămâne un mister, cum titrează şi ziarul Gazeta de Sud, prin Valentin Tudor?


În vecinătatea gropii de gunoi sunt construite mai multe case, în timp ce Parcul Tineretului şi Water Park-ul sunt două locuri aşa-zise pentru relaxarea craiovenilor dar compromise de vecinătatea "muntelui" pestilenţial, noua atracţie de la Mofleni. Minune! Groapa a dispărut dar în loc a crescut muntele de mizerie.

joi, 10 noiembrie 2016

Pădurile Doljului, rase de mafia defrișărilor ilegale

Defrisarile ilegale au continuat in Romania in ciuda oricaror promisiuni din partea autoritatilor de a interveni pentru stoparea infractionalitatilor. Ingrijorarea creste cand vedem ca ritmul nu a incetinit, ci s-a amplificat. Este revoltator cand se constata ca agresivitatea hotilor de lemne produce victime sau din categoria infractorilor fac parte tocmai cei care ar trebui sa apere legea si sa ocroteasca natura. Autoritatile sunt in complicitate cu infractorii, dupa cum o arata investigatiile jurnalistice ale RISE Project si ale jurnalistilor craioveni. Ce trebuie facut este o intrebare la care raspundem impreuna, dupa ce un numar cat mai mare de cetateni va demonstra ca sunt constienti de distrugerile de proportii care se desfasoara sub ochii tuturor:






Distribuiti aceasta postare pentru ca un numar cat mai mare de cetateni sa vada ce se inampla cu padurile noastre si cu lizierele de protectie!